De ce mi-am pus numele Throkwa

Throkwa mi s-a părut a fi un nume în linie cu felul de a vorbi al orcilor: gutural, aspru, hotărât. Cu toate acestea, sfârşitul „…wa” este moale, ţine de unduire, de sunetul săgeţii când străpunge aerul, de comunicarea mentală cu animalele.

Alegerea numelui nu a fost întâmplătoare. Înainte de toate, un asemenea nume nu s-ar fi putut potrivi decât unui vânător, un tank nu avea de ce să fie numit aşa (tankul trebuie să aibă un nume hotărât, brut, monosilabic, fără „o”-uri, fără „wa”-uri), un rogue nici atât (pentru cuţitaşi, numele trebuie să aducă în totalitate aminte de sunetul cuţitului, de un hâsâit, de un şarpe).

Alegerea numelui nu ar trebui să fie întâmplătoare, numele trebuie să spună singur o poveste (a se vedea numele amerindienilor). Doar din auzirea numelui, ar trebui să ai o anumită atitudine faţă de persoana în faţa căreia te afli. Numele ar trebui să spună ceva despre sufletul omului, ar trebui să exprime o experienţă interioară (şi, de ce nu, exterioară) prin care persoana respectivă a trecut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *